REACȚIE. CCR, după hotărârea CEDO în cauza Kovesi. În discursul lor public, Preşedintele României şi prim-ministrul Guvernului folosesc argumente/ motive incomplete şi inexacte

Plenul Curții Constituționale a României a transmis, miercuri, o serie de precizări după Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 5 mai 2020, pronunţată în cauza Kavesi împotriva României. Precizările fac referire și la comentariile șefului statului și ale premierului, care, potrivit CCR, folosesc argumente/ motive incomplete şi inexacte, „ceea ce pune la îndoială comportamentul constituţional loial al autorităţilor publice la adresa Curţii Constituţionale”.

Plenul Curţii Constituţionale a României, cu majoritate de voturi, a decis o serie de precizări după hotarârea CEDO în cazul Laurei Codruța Kovesi, conform unui comunicat de presă afișat pe site-ul instituției

Documentul integral:

1. Deşi comentariile din spaţiul public au promovat ideea încălcării de către Curtea Constituţională a dreptului la un proces echitabil al doamnei Kövesi şi a invalidării Deciziei Curţii Constituţionale nr.358/2018, se constată că CEDO nu a efectuat un control cu privire la raţionamentul juridic şi soluţia pronunţată de Curtea Constituţională. De altfel, nici nu avea competenţa să o facă.
2. Hotărârea CEDO a stabilit încălcarea dreptului la un proces echitabil prin raportare la un cadru juridic distinct, anterior şi fără legătură cu cel analizat prin decizia Curţii Constituționale. Acest cadru juridic se referă la aspecte pur legale, reglementate prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, şi nu la cel vizat prin decizia Curţii Constituționale, respectiv art.94 lit.c) şi art.132 alin.(1) din Constituţie.
3. În decizia menţionată Curtea Constituţională a decis cu caracter general obligatoriu şi pentru viitor care sunt raporturile constituţionale între ministrul justiţiei şi Preşedintele României, precum şi natura actelor acestora, în procedura revocării procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în baza unei atribuţii prevăzute de Constituţie. Decizia astfel pronunţată nu poate fi cenzurată de nicio altă autoritate.
4. Doamna Kövesi nu a fost parte şi nici nu putea fi parte în procedura de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională prevăzută de art.146 lit.e) din Constituţie, care vizează exclusiv raporturile dintre autorităţile publice cu privire la exercitarea competenţelor lor constituţionale, şi nicidecum judecarea unor raporturi juridice care implică persoane fizice. De altfel, în toate legislaţiile statelor care prevăd în competenţa curţilor constituţionale soluţionarea conflictelor de competenţă dintre autorităţile publice, instanţele constituţionale nu analizează drepturi şi libertăţi fundamentale.
5. Aşadar, Curtea Constituţională nu putea să încalce dreptul la un proces echitabil al unei persoane fizice pentru simplul motiv că în procedura în faţa Curţii Constituţionale s-a examinat un alt aspect care a vizat, în mod exclusiv, competenţele autorităţilor publice.
6. În discursul lor public, autorităţile publice, şi anume Preşedintele României şi prim-ministrul Guvernului, folosesc argumente/ motive incomplete şi inexacte, fără a corobora natura, conţinutul şi obligaţiile rezultate din cele două acte jurisdicţionale [Decizia Curţii Constituţionale şi Hotărârea CEDO], ceea ce pune la îndoială comportamentul constituţional loial al autorităţilor publice la adresa Curţii Constituţionale.
7. În spaţiul public sunt transmise unele informaţii care nu prezintă problema de drept în ansamblul său. Curtea Constituţională recomandă citirea celor două hotărâri cu bună-credinţă şi comentarea acestora pe baza argumentelor juridice cuprinse în cele două hotărâri.
8. Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi nu sunt supuse procedurii revizuirii, bucurându-se de autoritate de lucru judecat.
9. Îndemnarea publică la revizuirea deciziilor Curţii Constituţionale este o atingere extrem de gravă adusă independenței Curţii Constituţionale şi a judecătorilor săi.
10. Legiuitorului îi revine obligaţia de a da curs Hotărârii CEDO, în măsura în care devine definitivă, prin identificarea soluţiei legislative corespunzătoare în considerarea cadrului juridic vizat de această hotărâre, şi nu a celui vizat prin Decizia Curţii Constituţionale nr.358/2018.

Klaus Iohannis a atacat marți CCR, imediat după decizia CEDO. „Astăzi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că doamnei Kovesi i-au fost încălcate drepturi fundamentale în urma deciziei Curții Constituționale a României de revocare a sa din funcția de procuror-șef al DNA. Drepturile fundamentale ale omului depășesc frontiera unui stat, accesul liber la justiție și libertatea de exprimare sunt valori esențiale pentru o societate democratică”, a afirmat Klaus Iohannis.

„Decizia de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi a fost luată de CCR pe baza unor umori și raportări subiective, dominate de influența de la acel moment a lui Liviu Dragnea și a PSD”, a declarat ieri premierul Ludovic Orban.

Revocată înainte de termen

CEDO a decis marți că România a încălcat drepturile procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție revocându-i mandatul înainte de termen. Potrivit comunicatului CEDO după hotărârea adoptată de Camera în cazul Kovesi c. Romaniei (cererea nr. 3594/19) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în unanimitate, încălcarea Articolului 6 § 1 (dreptul la un process echitabil) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Articolului 10 (dreptul la libertatea de exprimare) din Convenție.

„Cazul privește revocarea reclamantei din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, înainte de terminarea celui de-al doilea mandat, ca urmare a criticilor făcute de aceasta cu privire la modificări legislative cu impact în domeniul corupției. Reclamanta s-a plâns de asemenea și că nu a putut contesta decizia de mai sus în fața unei instanțe.

Curtea a constatat că reclamanta nu a avut nici o posibilitate să conteste demiterea ei din funcție pentru că în cadrul unei eventuale asemenea contestații, instanțele ar fi avut competența să verifice doar aspecte formale legate de decretul prezidențial de demitere și nu argumentul principal al reclamantei, mai precis, faptul că a fost demisă neregulamentar din funcție pentru criticile aduse modificărilor legislative privind corupția.

Dreptul reclamantei la libertatea de exprimare a fost încălcat deoarece ea a fost revocată din funcție pentru aceste critici care se refereau la probleme de interes public, critici pe care le-a exprimat în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu. Una dintre atribuțiile reclamantei în funcția de procuror șef anticorupție era să își exprime opinia cu privire la modificările legislative care puteau avea impact asupra sistemului judiciar și asupra independenței acestuia, cât și asupra luptei împotriva corupției.

Revocarea prematură din funcție a reclamantei a încălcat chiar scopul protejării independenței sistemului judiciar și a putut avea ca efect descurajarea acesteia precum și a altor procurori și judecători de a participa la dezbateri publice pe tema modificărilor legislative care afectează sistemul judiciar și independența justiției.”

CEDO amintește că în februarie 2018 ministrul Justiției – la acea dată Tudorel Toader – a propus revocarea reclamantei din funcție, referindu-se, printre altele, la trei decizii ale Curții Constituționale adoptate în legatură cu activitiatea DNA dar și la declarații publice făcute de reclamantă. Secția pentru procurori a CSM a avizat negativ, cu majoritate de voturi, propunerea de revocare, respingând criticile aduse împotriva reclamantei de către Ministrul Justiției și stabilind că nu există dovezi de management defectuos împotriva reclamantei.

„În aprilie 2018 Președintele României a refuzat la rândul lui să semneze decretul de revocare, fapt ce a atras sesizarea Curții Constituționale de către Primul Ministru. În mai 2018 Curtea Constituționala a ordonat Președintelui să semneze decretul, constatând, printre altele, că nici Președintele nici Curtea Constituționala nu sunt autorizate să evalueze motivele înaintate de Ministrul de Justiție în propunerea de revocare. Curtea Constituțională a precizat și faptul că instantele administrative pot examina doar legalitatea externă a actului adminitrativ emis în acest caz, mai precis legalitatea procedurii dar nu și oportunitatea propunerii. Reclamanta a fost revocata din functie in iulie 2018”, se arată în comunicatul CEDO.